- 76 vizualizări
Distinsul savant Valentin CELAC s-a născut la 26 februarie 1939, în satul Hâjdieni, raionul Orhei, într-o famile de agricultori. A absolvit clasele primare în satul natal şi şcoala medie din s. Susleni, Orhei (1956). În 1962 a absolvit Facultatea de agronomie a Institutului Agricol din Chişinău, ulterior activează în funcţie de agronom-şef în colhozul „Patria” din s. Cociulia, r. Comrat până în 1964, când este admis în doctorantură la Academia de Ştiinţe a Moldove, Ăn perioada 1964-1996 a activat în cadrul Grădinii Botanice (Institut), iar din 1996 până în 2023 a activat în cadrul Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor al USM.
Doctorul habilitat Valentin CELAC și-a desfășurat cu mare tenacitate cercetările științifice timp de 60 de ani pe un program interdisciplinar direcționat spre soluționarea problemelor fundamentale si aplicative ale biologiei, fitotehniei și ameliorării diferitor culturi de importanță economică (culturi graminee şi leguminoase).
Un impact important în fundamentarea studiilor au avut expedițiile în teren (1974-1976) realizate cu colaboratorii Institutului de Fitotehnie din Sankt-Petersburg desfășurate în Caucaz (Azerbaidjan, Georgia, Armenia), fiind colectate mostre de cerealiere, utilizate ulterior ca material inițial pentru studiile ontogenetice şi filogenetice.
În domeniul botanicii cercetătorul a efectuat vaste studii floristice, citologice şi citoembriologice la speciile diploide, tetraploide, hexaploide şi octaploide ale genului Triticum. In premieră a fost efectuat studiul cariotipului și morfologiei cromozomilor în mitoză și meioză, evidenţiind mecanismul antecologic la speciile Juncus tenageae, J. juzepskii, J. atratus, Typha laxmannii; T. foveolata, rezultate oglindite în monografia „Растительный мир Молдавии” (1986).
În aspect genetic și ameliorativ efectuează încrucişări reciproce intraspecifice la grâu, intragenerice al grâului cu secara, pirului cu aegilops şi creează un şir de hibrizi şi alopoliploizi, studiază genetica şi citogenetica lor şi stabileşte particularităţile eredităţii şi variabilităţii caracterelor genotipice. Pentru prima dată, în scopul evidenţierii importanţei autopoliploidiei, induce prin mutageneza experimentală la speciile diploide de T. monococcum şi T. sinskaya forme autotetraploide (2n=4x=28) şi efectuează studiul lor citogenetic; propune ipoteza plasmogamiei ca fenomen genetic de inducere a variabilităţii genetice în ontogeneză. Elaborează noţiunea privind sistemul de reproducere la plante şi evoluţia lui; stabileşte norma de reacţie, gradul adaptiv al sferei de reproducere; propune principiul selectivităţii embriologice la plante şi apreciază funcţia ei în evoluţie; evidenţiază pentru prima dată în ştiinţă fenomenul apogamiei la grâu. Urmare a studiului citoembriologic al sistemului de reproducere la stejar în dependență de periodicitatea fructificării şi uscării stejarului expune ipoteza, conform căreia la stejar, periodicitate în fructificare nu există, iar nivelul recoltei și uscarea stejarului sunt în relaţie directă cu factorii ecologici şi biotici. Stabilește la stejar un nou tip de embriogeneză, numit Fagales.
Un aport important a constituit aplicarea mutagenezei în obținerea de forme noi la diferite culturi leguminoase. Prin utilizarea razelor gama la arahide, năut, soia, latir, bob și linte au fost induse variații ce au servit ca material inițial în crearea de noi genotipuri valoroase. În premiera liniile mutante au fost incluse în baza de date oficială FAO/AIEA a varietăților mutante, totodată fiind înregistrate în Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova (linte – soiurile Aurie și Verzuie, latir - s. Bogdan, bob – s. Geca 5, soia – s. Albișoara, Amelina, Clavera).
În ansamblu, pe parcursul anilor de activitate efectuează cercetări ample a geneticii şi ameliorării culturilor leguminoase pentru boabe (năut, linte, latir, arahide, fasoliţă, bob de grădină şi soia) şi creează 22 soiuri (2 de arahide, 6 - năut, 2 - fasoliţă, 7 - soia, 2 - linte, 2 - bob și unul de latir), 19 dintre care au fost omologate și brevetate în Republica Moldova.
Rezultatele cercetărilor ştiiţifice au fost expuse în cca 255 de lucrări stiinţifice, inclusiv 7 monografii, 9 recomandări metodice, 30 brevete de invenţie și pentru soi de plantă. Rezultatele științifice au fost expuse la numeroase conferinţe şi congrese naționale și internaţionale tematice în Cehoslovacia (1982), Italia (1988), România, Rusia, Ucraina, etc.
Pentru merite deosebite în activitatea de cercetare și inovațională sumarizate în ciclul de lucrări ”Realizări citogenetice și de ameliorare a plantelor de cultură și spontane pentru implementare în agricultură” în 2022 a devenit Laureat al Premiului Național în domeniul științei. Contribuţia în domeniul cercetării, inventicii şi transferului tehnologic a fost menţionată cu Brevetul de Onoare „Inventator de Elită”, (România, 2004), Ordinul Ştiinţific Gogu Constantinescu în Grad de Comandor (România, 2009), Ordinul Leonardo Da Vinci (România, 2010), Ordinul Aurel Vlaicu (România, 2011). Dl dr. habilitat V. Celac este deținător al Medaliei „Meritul Civic” (2001), Ordinului „Gloria Muncii” (2010), Medaliei AȘM „Dimitrie Cantemir” (2014).
Cu prilejul onorabilei vârste Colectivul Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor îi adresează omagiatului Valentin CELAC - La Mulți Ani cu sănătate și împlinire!