- 141 vizualizări
La 02-03 octombrie 2023 s-a desfășurat Simpozionul Științific Internațional „Protecția Plantelor – Realizări și Perspective”, organizat de Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecţie a Plantelor (IGFPP) al USM, sub egida Organizației Internaționale de Protecție Biologică Împotriva Organismelor Dăunătoare a Plantelor.
Evenimentul din acest an a reunit peste 200 de cercetători științifici din 25 de universități și instituții de cercetare, reprezentanți a 8 țări (România, Ucraina, Bulgaria, Italia, Israel, Slovacia, Belarus). Simpozionul și-a ținut lucrările în format hibrid, online și cu prezența în sală a conducerii și colectivului IGFPP, cercetătorilor institutelor de profil din Republica Moldova – Institutul de Zoologie al USM, Institutul de Chimie al USM, Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, Institutul de Horticultură și Tehnologii Alimentare, precum și reprezentanți ai Centrului Național pentru Omologarea și Atestarea Produselor de Uz Fitosanitar, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor etc.
Cu un mesaj de salut către participanți din partea AȘM a fost prezent academicianul coordonator al Secției Științe ale Vieții, Boris GAINA, care a ținut să sublinieze importanța problemelor abordate, reliefând contribuția unor personalități prin prisma istoricului cercetărilor din domeniu. Pentru realizări remarcabile în cercetare și activitate prodigioasă, vicepreședintele AȘM, acad. Boris GAINA a acordat Medalia „Dimitri Cantemir” a AȘM dnei dr. Lidia GAVRILIȚĂ și dlui dr. Mihai BATCO.
Mesaje de salut au adresat dr. Elena ENCIU, prodecan al Facultății de Biologie și Geoștiințe a USM, Gallia BUTNARU, doctor în genetică și ameliorarea plantelor, Profesor Emerit hc., Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România.
În cadrul sesiunii plenare au fost audiate trei prelegeri publice. Prof. Leonid VOLOȘCIUC a prezentat prelegerea „De la combaterea organismelor dăunătoare spre aplicarea mecanismelor naturale și a mijloacelor ecologic inofensive, dereglarea densității populațiilor de agenți fitosanitari”, expunând o abordare profundă a problemelor de protecţie a plantelor orientate spre metodele alternative, nechimice de combatere a organismelor dăunătoare, reliefând rezultatele înregistrate în managementul activităților de asigurare a sănătății plantelor.
Un deosebit interes au prezentat comunicările dnei prof. Miriam SILBERSTEIN întitulată „Rezumat a 30 de ani de implementare a sistemului regional de management integrat al dăunătorilor în livezile de foioase din Israel” și dlui m. cor. Boris BOINCEAN „Agricultura ecologică în contextul dezvoltării durabile a Republicii Moldova”.
Ziua a doua a Simpozionului a fost dedicată activității în secțiuni, în cadrul cărora au fost dezbătute subiecte pe tematica simpozionului:
- Biodiversitatea organismelor dăunătoare şi benefice în ecosistemele naturale şi antropizate şi rolul lor în reglarea biocenotică a densității populațiilor organismelor dăunătoare.
- Producerea şi aplicarea produselor de protecţie biologică în bază de entomofagi, substanțe biologic active, nanoparticule, microorganisme entomopatogene şi antagoniste pentru protecția culturilor agricole.
- Sisteme de protecţie integrată a plantelor cu capacităţi de ameliorare fitosanitară a agrocenozelor şi obținerea produselor agricole competitive.
- Aspecte genetice și fiziologice de creare a plantelor de cultură cu potențial sporit de rezistență și reziliență la factorii stresogeni ai mediului, boli și dăunători.
- Soluționarea problemelor de protecție a plantelor în agricultura conservativă, ecologică și regenerativă.
Discuțiile s-au axat în jurul problemelor cauzate de organismele dăunătoare, precum și rezultatele teoretice si practicile valoroase înregistrate de cercetătorii noștri, care sunt recunoscute de numeroase organizaţii internaţionale si solicitate de producătorii agricoli, grație realizărilor institutului:
- Determinarea componenţei specifice şi a particularităţilor ecologice ale entomofagilor la principalele specii de organisme dăunătoare, alcătuirea cataloagelor şi determinatoarelor, elaborarea procedeelor de păstrare, înmulţire şi activizare a lor;
- Stabilirea pragurilor economice de dăunare şi elaborarea metodelor de prognozare a dezvoltării speciilor principale de organisme dăunătoare, precum şi a dușmanilor naturali ai lor;
- Elaborarea tehnologiilor de producere a multor entomofagi, îndeosebi a celor aplicaţi în protecţia culturilor de seră;
- Selectarea microorganismelor de perspectivă în combaterea organismelor
dăunătoare şi elaborarea pe baza lor a 16 preparate biologice, ecologic inofensive;
- Identificarea şi sinteza feromonilor sexuali ai 18 specii de insecte dăunătoare şi elaborarea schemelor de sinteză originală a feromonilor la 72 de specii şi tehnologiilor de utilizare a lor pentru monitorizarea, capturarea în masă, sterilizarea şi dezorientarea unor insecte dăunătoare.
- Fundamentarea bazelor teoretice de elaborare şi implementare a sistemelor de protecţie integrată a plantelor de cultură şi silvice și implementarea procedeelor tehnologice de obținere a produselor ecologice.
Materiale expuse sub formă de comunicări orale sau prezentări poster au fost editate în culegerea de articole a Simpozionului Științific Internațional „Protecția Plantelor – Realizări Și Perspective”. Actualul Buletinul informațional EPRS/IOBC (Ediția 58) însumează 82 articole științifice și include cele mai recente realizări ce vizează problemele fitosanitare şi măsurile de diminuare a impactului negativ al organismelor dăunătoare.
Argumentarea subiectelor acestui important for științific a fost determinată de pierderile potenţiale de producţie agricolă cauzate de activitatea organismelor dăunătoare, care constituie 25-30% din roadă, iar în unele cazuri recoltele sunt compromise complet. O subapreciere a acestor probleme în fitotehnie duce nu numai la pierderi directe a recoltei, dar şi, indirect, la scăderea bruscă a eficienţei tuturor investiţiilor de resurse materiale şi umane, care pe fundalul agravării situaţiei ecologice, provocate de utilizarea pesticidelor, creează grave probleme complexe. Agravarea situației fitosanitare pe fundalul problemelor cauzate de schimbările climatice orientează cercetătorii institutui și cei din întreaga lume să orienteze investigațiile științifice de la combaterea organismelor dăunătoare spre aplicarea mecanismelor naturale și a mijloacelor ecologic inofensive de reglare a densităţii populațiilor de agenți fitosanitari.
