- 117 vizualizări
În perioada 4-5 octombrie 2021 Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor în colaborare cu Asociația Obștească Științifică a Geneticienilor și Amelioratorilor din Republica Moldova(AOȘGARM) a organizat Conferința Științifică Internațională „Genetica, fiziologia și ameliorarea plantelor” (ediţia a VII-a)axată pe promovarea și diseminarea rezultatelor științifice noi obținute în domeniul geneticii, fiziologiei și ameliorării plantelor ce vizează aspectele genetice şi fiziologice de creare şi dirijare a potenţialului productiv şi adaptiv al plantelor de cultură; principii şi procedee de majorare şi cuantificare a variabilităţii ereditare; diversitatea genetico-fiziologică şi conservarea genofondului vegetal; tehnologii avansate de cultivare şi protecţie a plantelor de cultură.
Manifestația științifică a avut drept scop dezbaterea celor mai recente rezultate remarcabile în genetica, fiziologia și ameliorarea plantelor, prin întrunirea oamenilor de știință din diferite centre științifice din țară și de peste hotare.
În deschiderea Conferinței, cu un cuvânt de salut s-au expus președintele Academiei de Științe a Moldovei dl acad. Ion TIGHINEANU; vicepreședintele ASM, dl acad. Boris GAINA, acad. coordonator al Secției Științe ale Vieții; directorul Institutului de Fitotehnie “Porumbeni”, doctor Anatolie SPIVACENCO, Director al Grădinii Botanice Naționale (Institut) ”Alexandru Ciubotaru”, doctor Ion ROȘCA; doctor Ghenadie RUSU, reprezentant al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Un mesaj de felicitare și susținere din partea participanților de peste hotare a adresat profesorul Irina Balașova, reprezentant al Instituței Federale de Stat Științifice Bugetare „Centrul Științific Federal pentru Legume”, Regiunea Moscova, Federația Rusă.
Rezultatele expuse au fost prezentate în 100 articole științifice, autorii cărora reprezintă 21 instituții de cercetare din domeniul biologiei, agriculturii și 8 universități din țară și de peste hotare (8/19), printre care România, Germania, Italia, Turcia, Slovacia, Federația Rusă, Ucraina, Belarus, precum și 3 companii naționale private.
În cadrul acestui for lucrările a 219 autori, au fost prezentate în 10 comunicări plenare și 25 pe secțiuni.
În ședința plenară au fost prezentate comunicări pe teme de importanță majoră:
- Floarea-soarelui – productivitate – secetă – schimbări climatice
- Importanța analizei QTL în sistemul de agricultură de precizie
- Profilul molecular al genotipului mutant w118 D. melanogaster în prezența diferitor cantității de deuteriu (D)
- Efecte active ale alginitului slab cunoscut de rocă bituminoasă asupra proceselor biologice la Solanum lycopersicum L.
- Heritabilitatea toleranței la Alternaria dauci și Fusarium oxysporum la hibrizii F1 de morcov
- Rezultatele studiilor genetice, ameliorative și agroecologice la vița-de-vie în Ucraina
- Conservarea in situ a agrobiodiversității vegetale – factor important promovarea agruculturii sustenabile
- Aspecte fiziologice și morfometrice a populațiilor de lupoaie (Orobanche cumana Wallr.) din diverse țări cultivatoare de floarea-soarelui
- Variabilitatea caracterelor cantitative și toleranța la boli/dăunători a diferitor genitori Salix Sp.
În cadrul secțiunilor “Aspecte genetice şi fiziologice de creare şi dirijare a potenţialului productiv şi adaptiv al plantelor de cultură” „Principii şi procedee de majorare şi cuantificare a variabilităţii ereditare” au fost puse în evidență practicile experimentale de analize moleculare în elaborarea tehnicilor de diagnostic al fungilor; utilizarea screening-ului molecular-genetic al alelei PPD-D1a în obținerea formelor recombinante de grâu comun la etapele inițiale de selecție; specificul acțiunii spectrului luminii asupra creșterii in vitro și productivității microplantulelor de cartof; utilizarea bioreglatorilor naturali în tratarea plantelor de viță-de-vie și a semințelor deporumb; studiul gradientului potențialului bioelectric în zona de creștere a rădăcinii; impactul genotipului și factorilor exogeni (fitovirusurilor) asupra răspunsului antioxidativ la tomate; influența factorilor abiotici asupra capacității germinative a semințelor de fag; acțiunea stresului termic cu temperaturi scăzute asupra caracterelor cantitative la hibrizii de porumb; manifestarea productivității genotipurilor de in cultivat în diferite epoci de semănat. O atenție separată a fost acordată ipotezei privind specificitatea moștenirii transgeneraționale a adaptărilor genotipurilor de grâu comun de toamnă la temperaturi extremale și perspectivele utilizării în ameliorare în scopul obținerii genotipurilor rezistente. Au fost prezentate genotipuri noi de grâu comun de toamnă cu productivitate sporită și calitate înaltă a boabelor. Un interes deosebit a prezentat completarea colecției Grădinii Botanice (Institut) cu 14 taxoni noi cu indici de decorativitate deosebită din genul Spiraea L.
La tematica „Diversitatea genetico-fiziologică şi conservarea genofondului vegetal” au fost raportate oportunitățile de adaptare și dezvoltare a agriculturii în contextul schimbărilor climatice. De importanță majoră pot fi remarcate și lucrările ce au inclus evidențierea progreselor în evaluarea, menținerea și utilizarea rațională a genofondului vegetal, ameliorarea culturilor leguminoase, porumbului, plantelor aromatice și medicinale, șofrănelului.
În cadrul secțiunii „Tehnologii avansate de cultivare şi protecţie a plantelor de cultură” au fost analizate optimizarea elementelor tehnologice de cultivare a tomatelor în teren protejat; au fost prezentate rezultatele monitorizării dăunătorilor diferitor culturi agricole, inclusiv în stadiile ontogenetice de dezvoltare și/sau prin aplicarea capcanelor feromonale.
Au fost analizare perspectivele agriculturii ecologice în soluționarea problemelor siguranței alimentare, posibilitățile de obținere și utilizare a biopesticidelor și bioregulatorilor naturali în protecția integrată și sporirea productivității plantelor.
Un interes deosebit a prezentat inaugurarea oportunității de cercetare prin utilizarea radiatorul cu raze X (RS-2400) care oferă posibilitatea de a realiza aplicarea surselor ionizante în cercetările biologice (iradierea semințelor, plantulelor, calusurilor, sterilizarea insectelor) în inducerea diversității și elaborarea procedeelor inovative de creare a noi genotipuri. Promovarea tehnologiilor alternative ale mutagenezei experimentale va asigura sporirea gradului de securitate radiologică în conformitate cu politicile internaționale ale securității radiologice.
A fost inițiată o abordare nouă pentru procesul educațional prin organizarea programelor de găzduire a tinerilor (elevi/studenți/masteranzi), conform căreia baza pentru dobândirea cunoștințelor este o vizualizare simplă și accesibilă a fenomenelor științifice în domeniul geneticii, citologiei, biochimiei, biotehnologiei ș.a., care facilitează cunoașterea bazată pe practică și înțelegerea mai profundă a proceselor biologice. În acest scop au fost lansate școlile științifice pentru tineri cu următoarele tematici:
§ Metode moleculare de analiză a acidului nucleic
(Coordonator: TUMANOVA Lidia, doctor)
§ Aplicarea microscopiei electronice în cercetările biologice
(Coordonator: ANDRONIC Larisa, doctor habilitat)
§ Metode biochimice de analiză a proteinelor
(Coordonator: CAUȘ Maria, doctor)
§ Cultura in vitro: cultura de țesuturi și meristeme
(Coordonator: CĂLUGĂRU-SPĂTARU Tatiana, doctor)
Participanții s-au implicat activ la discuțiile axate pe temele și direcțiile de cercetare prezentate în cadrul comunicărilor plenare și pe secțiuni, acumulând astfel un schimb de experiență și stabilind noi relații de colaborare în domeniile de interes comun.
S-a propus extinderea colaborării în domeniul geneticii, fiziologiei și ameliorării plantelor prin elaborarea unor proiecte de cercetare pe teme de interes cu antrenarea laboratoarelor specializate din instituțiile de învățământ, cercetare și cele ramurale. În cadrul dezbaterilor s-a evidențiat importanța parteneriatelor prin stabilirea unui dialog ştiinţific vizând rezultatele cercetări din domeniu şi aplicabilitatea lor. Considerăm oportună inițierea conservării active on farm cu implicarea gospodăriilor țărănești și suportul financiar al statului, cea ce va conduce la păstrarea dinamică a resurselor genetice locale și menținerea structurii genetice a populațiilor. Pot fi utile activitățile ce țin de reintroducerea mostrelor de plante din Banca de gene în gospodăriile țărănești în care ele pe parcursul timpului au dispărut.
