- 135 vizualizări
Dr. hab. Vasile Botnari, cercetător științific principal la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor (IGFPP) al USM, conducătorul proiectului ,,Valorificarea eficientă a resurselor genetice vegetale și biotehnologiilor avansate în scopul sporirii adaptabilității plantelor de cultură în contextul schimbărilor climatice”, a convocat o vizită de lucru la colecția de germoplasmă care include 160 genotipuri intra și interspecifici de viță de vie, creată și menținută în cadrul institutului pentru a lua cunoștință de rezultatele inducerii rezistenței plantelor, precum și de noile soiuri interspecifice cu rezistență sporită la factorii extremi de climă.
Vizita a avut loc în contextul în care campania de recoltare a strugurilor este în plină desfășurare, care pe fundalul unor temperaturi extrem de ridicate din luna august, dar și ca o consecință a cantităților mici de precipitații din anii 2022-2023, plantațiile de viță de vie manifestă simptome caracteristice stresului hidric de lungă durată. Conducătorul proicetului susține că menținerea în continuare a condițiilor de secetă și acutizarea acestora, pe lângă diminuarea nivelului de recolte cu 10-20% comparativ cu anul precedent, poate conduce la epuizarea potențialului de rezistență a plantelor cu consecințe negative asupra productivității și viabilității plantațiilor viticole pe viitor.
La evenimentul de prezentare a colecției de germoplasmă au participat acad. Teodor Furdui, ex-coordonator al Secției Științe ale Vieții a AȘM, actualmente, consultant științific la Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie al USM, Larisa Andronic, directorul IGFPP, dr. hab., conf.univ., dr. Irie Scutaru, cercetător științific coordonator în cadrul Departamentului Oenologie și Chimie al UTM, cu care cercetătorii din cadrul proiectului realizează un acord de colaborare în scopul valorificării industriale a recoltei de struguri.
Făcând prezentările de rigoare, dr.hab. Vasile Botnari, a demonstrat vigurozitatea evidentă a soiurilor interspecifice (V.vinifera L. x M.rotundifolia Michx.) de viță de vie cu rezistență sporită la factorii extremi de climă și agenții patogeni. „În rezultatul integrării elementelor inovaționale în schemele de inducere și diversificare a genofondului și utilizare a procedeelor biotehnologice avansate în procesul de ameliorare a culturilor agricole, precum și datorită abnegației, devotamentului și implicării dr. hab. Eugen Alexandrov au fost create 9 soiuri interspecifice rizogene distincte după destinație, precocitate, forma și culoare a bobițelor și alte particularități, 7 dintre care au fost omologate: Augustina, Alexandrina, Nistreana, Bega, Ametist, Malena și Algumax”, a remarcat conducătorul proiectului.
Expertul a precizat că genotipurile interspecifice rizogene sunt antrenate în diferite încrucișări dirijate, fiind utilizate în calitate de forme parentală maternă și paternă, ca noi surse de germoplasmă. Cercetătorul a specificat, totodată, că inițial fondarea colecției a avut drept scop transformarea acesteia în sursă regională de germoplasmă la vița de vie a Bazinului Marii Negre. În context, dl Botnari a exprimat regretul că din cauza atitudinii improprii a autorităților față de activitățile și personalul științific, speranța în realizarea acestei idei de la an la an devine tot mai problematică.
„Concomitent cu menținerea colecției și crearea de noi varietăți determinăm potențialul de adaptabilitate şi productivitate al soiurilor obținute la factorii extremi de climă, efectuăm analiza cantitativă şi calitativă a spectrului compușilor chimici a sucului bacelor genotipurilor interspecifice de viță de vie. Actualmente, lucrăm asupra extinderii arealului în afară limitei de cultivare a viței de vie. În anul în curs am încheiat 8 acorduri de colaborare tehnico-științifică cu agenți economici și persoane fizice, pentru a testa prin implementare și, in același timp, a promova cultivarea soiurilor create de noi în diferite zone geografice”, a afirmat savantul, menționând că rezultatele cercetărilor efectuate în cadrul proiectului prezintă interes pentru mai multe centre științifice din străinătate, cu profil de ameliorare și cultivare a viței de vie. Afirmațiile vin în susținerea faptului că soiurile create, precum și lucrările științifice publicate au fost înalt apreciate, fiind obținute medalii și diferite distincții la saloanele internaționale de inventică și concursurile strugurilor de masă. O veste îmbucurătoarea a venit recent de la dr. hab. Eugen Alexandrov, delegat pentru participare la cea de-a IX-a ediție a Concursului strugurilor de masă, organizat de Institutul de Cercetare–Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, sub egida Academiei de Științe Agricole și Silvice din România. „Soiurile noastre s-au învrednicit de cele mai înalte aprecieri: soiului Nistreana i-a fost acordat premiul I, soiurile Augustina și Alexandrina au obținut premiul II, iar Ametist - premiul III.
Dr. Iurie Scutaru, cercetător științific coordonator în cadrul Departamentului Oenologie și Chimie al UTM, a menționat că, colecția vizitată este una destul de bogată, unele varietăți sunt de perspectivă, îndeosebi, în contextul încălzirii globale, rezistență la secetă. Expertul a subliniat interesul privind acumularea conținutului de substanțe uscate, în primul rând, conținutul de zahăr, care este unul dintre cei trei indicatori principali pentru a produce vinul și pentru a alege perioadă optimă pentru recoltare. „Ne interesează ca soiurile să fie cât mai rezistente și la atacurile patogene și la diferite boli, diferite insecte, să avem soiuri cât mai ecologice. Suntem gata să testăm, să vedem potențialul lor în vederea producerii vinurilor din soiuri, varietăți noi, inclusiv și soiurile rizogene și altor produse alimentare care pot să aibă un potențial foarte valoros”, a specificat specialistul.
Oenologul Iurie Scutaru a remarcat, totodată, că la etapa actuală rezultatele sunt bune, precizând doar că o apreciere concludentă va fi expusă după ce se va produce vinul și va avea loc degustarea propriu-zisă. „Proprietățile fizico-chimice o să le avem puțin mai devreme, iar proprietățile organoleptice, cele care le percepe și consumatorul încep să fie apreciate după anul nou”, a concluzionat cercetătorul Iurie Scutaru.
Și acad. Teodor Fudui a rămas impresionat de rezultatele prezentate de coordonatorului proiectului , dr.hab. Vasile Botnari, ex-director al IGFPP. Savantul a urmărit îndeaproape activitatea științifică a cercetătorului Botnari, apreciind implicarea și dedicația sa, mai ales în în ceea ce privește cercetările privind adaptabilitatea plantelor de cultură în contextul schimbărilor climatice. „Dl Vasile Botnari ne-a convins încă o dată de importanța cercetărilor științifice, realizate de-a lungul anilor de către domnia sa și echipa de cercetători, demonstrând astăzi rezultate performante în domeniul științei agricole.
