Microscopia electronică în studiile biologice

Responsabil: MĂRÎI Liliana, doctor în științe biologice

E-mail: [email protected]

Destinație și caracteristici: Sistemul pentru studii ultrastructurale include microscop electronic prin transmisie (JEM-100 CX) dotat cu cameră digitală, ultramicrotoame (LKB, Tesla, UMTP-3). Microscopul electronic după capacitatea de rezoluţie se referă la clasa de la 15Å.

 

Microscopia electronică permite obținerea informațiilor privitor la structura şi funcţia celulelor; organizarea intracelulară în normă și condiții patologice, evidențierea relațiilor intercelulare în țesuturile vegetale și animale; aspecte structurale și funcționale ale organitelor celulare și asigurarea integrităţii celulare, particularitățile proliferării celulare. 

Rezultatele studiului ultrastructural permit:

  • evaluarea stării funcţionale a organitelor subcelulare şi a celulei;
  • aprecierea regularității decurgerii proceselor de proliferare celulară;
  • evidenţierea reorganizărilor structurale stereotipice şi cele specifice;
  • evidenţierea principiilor de organizare ultrastructurală în diferite stări citopatologice;
  • evaluarea impactului negativ al diferitori factori asupra organismelor vii;
  • integrarea reacțiilor de răspuns la factori de stres la nivel de celulă, țesut, organ.

 

Pentru examenul ultrastructural sunt necesare următoarele etape:

  1. Fixarea și postfixarea
  2. Deshidratarea preparatelor
  3. Incluzionarea în răşini  epoxidice
  4. Ultrasecționarea
  5. Contrastarea sectiunilor ultrafine pe grile
  6. Examinarea probelor la microscopul electronic

 

Microscopia electronică prin transmisie stă la baza procedeului de contrastare negativă ce permite identificarea particulelor virale în extracte vegetale și recunoașterea agentului patogen în baza morfologiei (sferice, liniare, filamentoase, baciliforme) și dimensiunilor particulelor.

Tehnica reprezintă un procedeu expres ce include obținerea extractului vegetal din țesuturile analizate, aplicarea a câteva picături din extract pe o grilă suport, contrastarea probei cu soluție apoasă de acetat de uranil și examinarea în microscopul electronic.

Utilizarea serurilor către agenții patogeni asigură identificarea specifică a agentului viral, inclusiv în cazul unor concentrații reduse.