În aspect fundamental:
S-a stabilit, că descendenții și somaclonele de tomate, obținute de la plante/explante virusate prezenintă modificări în expresia caracterelor cantitative și calitative. În generația II derivată de la tomate infectate cu virusul mozaicului tutunului sau aspermiei tomatelor au fost atestate variații genetice și fenotipice, prezentând polimorfism, confirmat prin analizele moleculare. Contribuția genetică a infecției virale în inducerea diversității a fost dovedită în baza studiului varianței genetice, fenotipice, coeficienților variației genotipice și fenotipice, fiind dovedită specificitatea dependentă de genotip și caracter.
A fost demonstrat antagonismul tulpinilor bacteriene Pseudomonas putida, Fluorescens aureofaciens şi Bacillus subtilis asupra agentului patogen Fusarium oxisporum la sfecla de zahăr, evidențiind efectul protector de combatere a F. oxysporum bazat pe fenomenul de protecție la bacterizarea semințelor cu suspensiile bacteriene înainte de semănat.
Prin analize moleculare bazate pe tehnica PCR a mostrelor de ADN izolate din tomate, porumb, grâu s-a demonstrat că componenţa florei micotice diferă în dependenţă de organele, ţesuturile și fazele ontogenetice ale plantei.
S-a constatat că factorul ontogenetic al plantelor de grâu comun de toamnă influenţează în mod direct complexul fungic implicat în iniţierea şi declanşarea putregaiului de rădăcină: cea mai înaltă diversitate a speciilor de fungi se manifestă în perioada "începutul înspicării - formare timpurie a bobului", dominanţa aparţinând fungului Drechslera sorokiniana, iar la etapa de manifestare maximă a maladiei (coacere tehnică) diversitatea diminuează, specia dominantă fiind Fusarium gibbosum. Fenomenul se explică prin capacitatea celulolitica înaltă a speciei F. gibbosum.
Au fost elaborate principiile științifice și criteriilor de testare a inductorilor exogeni ai cros-toleranţei și formării stres-memoriei plantelor la stresul repetat, cauzat de secetă, arșiță, frig, disbalanța nutritivă, conținut sporit de săruri. Criteriile de testare și selectare direcționată a agenților de inducere a rezistenței plantelor sunt bazate pe principiile influenței asupra mecanismelor nespecifice implicate în asigurarea rezistenței la stresul repetat: a) capacității de autoreglare a homeostazei apei; b) potențialului antioxidant; c) acumulării substanțelor cu funcție de protecție (glucidelor, amidonului, prolinei, etc.); d) activității unor enzime a metabolismului azotului și fosforului; e) caracterelor integrale morfogenetice (intensitatea proceselor de creștere și productivitate).
A fost stabilit, că tratarea seminţelor sau plantulelor cu soluţia acidului abscizic (ABA) induce modificări esenţiale în structura anatomică şi cinetica schimbului de CO2 a frunzelor de grâu (plante C3), care conduc spre formarea sindromului proto-Kranţ prin micşorarea distanţei între fasciculele conducătoare, majorarea volumului celulelor de tip Kranţ şi micşorarea volumului celulelor mezofilului, „încărcarea” celulelor Kranţ din jurul vasului conducător cu cloroplaste. Concomitent cu schimbările structurale se reduce fotorespiraţia aparentă. Toate aceste modificări demonstrează rolul ABA ca inductor al elementelor sindromului C4 la etapa intermediară de trecere de la C3 la C4 tip de fotosinteză şi apariţia în evoluţia C4 tipului de fotosinteză a plantelor intermediare cu C3 - C4 tip de fotosinteză.
A fost elaborată metodologia de includere a speciilor genetic distante în crearea genotipurilor interspecifice proprii radiculari de viţă de vie (V.vinifera L. x M.rotundifolia Michx.) cu rezistenţă sporită la factorii de mediu şi agenţi patogeni.
A fost elaborată tehnica de obţinere a hibrizilor dubluhaploizi de porumb (Zea mays L.) cu productivitate sporită în ciclul III de vegetaţie.
Au fost evidenţiate principiile şi tehnologiile de obţinere a genotipurilor noi de tomate (Solanum lycoperscium L.) şi porumb (Zea mays L.) la nivel de gametofit masculin.
A fost elaborată compoziţia nouă a feromonului de agregare a larvelor de vârstă a V-a a viermelui merelor din 11 componenţi cu adaosul a 3 compuşi antioxidanţi ce manifestă activitatea de atragere a larvelor de 2,5 ori mai mult faţă de compoziţia din 8 şi respectiv 11
componenţi (fără antioxidanţi), care se reflectă asupra păstrării în condiţii de laborator pentru o durată de timp mai îndelungată (până la 2 luni), sporind astfel, atât eficienţa, cât şi perioada de păstrare.
În aspect aplicativ:
În condiții de câmp, seră și laborator a fost efectuată caracterizarea și evaluarea unui set de genotipuri de culturi cerealiere, leguminoase, legumicole, tehnice, aromatice și medicinale în număr de peste 480 de mostre și identificate genotipurile cu caractere valoroase.
A fost demonstrat, că recuperarea deteriorărilor provocate de stres la plante este asociată cu activarea proceselor de detoxificare a speciilor reactive de oxigen, activitatea şi modificarea spectrului peroxidazelor. Rezistenţa primară a plantelor diferitor genotipuri de grâu la acţiunea temperaturilor extreme este proporţională cu rezistenţa sumară, care se manifestă după realizarea proceselor de adaptare.
A fost elaborată tehnologia de ecologizare a protecției integrate a viței de vie prin reglarea densității populațiilor moliei strugurilor Lobesia botrana prin autosterilizarea masculilor în capcanele feromonale tratate cu insecticidul Admiral 10EC și sporirea rezistenței plantelor la agenții patogeni Plasmopara viticola, Uncinula necator și Botrytis cinerea prin tratarea plantelor de viță de vie cu preparatele bioraționale Reglalg-1 (extract din alge), Recol (extract din planta Reynoutria sachalinensis), Paurin (preparat bacterian).
Au fost ajustate și validate modelele de prognoză ale dezvoltării agenților patogeni a manei (Plasmopara viticola) și făinării (Uncinula necator) la soiuri de viţă de vie cu diferit grad de rezistență, demonstrând o veridicitate înaltă.
A fost perfecționată metoda de lansare a entomofagului Trichogramma prin aplicarea a două tipuri de capsule și a entomofagului Bracon prin optimizarea numărului de lansări, care majorează posibilitatea parazitării larvelor în faza cea mai favorabilă.
Prin imobilizarea bioreglatorilor naturali (Tomatozida, Verbascozida, Genistifoliozida) pe polimeri biodegradabili ca suport (polivinil-N-pirolidona, carboximetilceluloza sodică şi amidonul modificat cu conţinutul de iod molecular) au fost obţinute bioconjugate polimere pentru incrustarea seminţelor. Au fost elaborate recomandări de aplicare a bioreglatorilor naturali pentru cultivarea plantelor legumicole și cerealiere.
Utilizarea reglatorului de creștere Verbascozida la cultivarea pomilor de păr, soiurile Noiabriscaia și Vâstavocinaia, contribuie la intensificarea proceselor fiziologice pe durata perioadei de vegetație, sporirea recoltei, calității și capacității de păstrare a fructelor.
Au fost identificate forme şi create linii noi valoroase de perspectivă de triticale, grâu durum, grâu comun, secară, soia, năut, tomate.
A fost menţinut, evaluat genofondul plantelor medicinale, aromatice (200 taxoni), introduși 98 taxoni. Au fost create genotipuri de Salvia sclarea cu conţinut sporit ulei esențial și caractere biomorfologice valoroase. Evaluați 316 hibrizi și linii hibride, 147 linii consangvinizate.
Au fost evaluați 120 hibrizi F1 de Lavandula angustifolia: timpurii, medii, tardivi; cu caractere morfologice și de productivitate valoroase, selectaţi 10 hibrizi performanţi.
Au fost transmise la Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante soiul de grâu comun Moldova 66, grâu durum Auriu 2, lavandă Aroma Unica, usturoi vu tulpini florale Berechet, usturoi fără tulpini florale Alb moldovenesc, tomate Matriona, viță de vie Bega.
Au fost omologate soiurile de tomate Cerrydani, Deșteptarea, Jacotă. A fost omologat soiul de lavandă Moldoveanca 4, nr. 5647/30.07.2017. Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România.