- 14 vizualizări
În data de 20 mai 2025, Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor al USM a avut în calitate de vizitatori un grup de elevi – format din 20 copii pasionați de științele naturii de la IP Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”, din orașul Drochia, însoțiți de profesorul de biologie, dl Ion CHIPRISEAN și reprezentantul Academiei de Științe a Moldovei dna BUMBU Cristina, comunicator AȘM.
Vizeta a avut drept scop promovarea științei, a activităților de cercetare în rândul elevilor, abiturienţilor, totodată stimularea și atragerea tinerilor către domeniile de cercetare și inovare, și a fost organizată de Academia de Științe a Moldovei și Academia Tinerilor din Moldova, cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).
Viitorii studenți sau poate chiar cercetători au fost informați despre principalele direcții de activitate desfășurate în cadrul institutului, vizitând mai multe laboratoare unde au interacționat cu cercetători și doctoranzi, care le-au oferit explicații detaliate, demonstrații practice și interactive.
Primul punct vizitat de elevi a fost colecția activă din Banca de gene. Despre etapele pregătitoare și utilajele necesare pentru conservarea de scurtă durată a plantelor de cultură - în colecţii active (±5 ani) și de lungă durată - în colecții de bază (peste 20 ani) le-au relatat cercetătoarele Laboratorului Resurse Genetice Vegetale – Victoria MIHĂILĂ și Doina CUȚITARU. Elevilor li s-a oferit oportunitatea de a vizita Banca de gene, de a analiza mostrele de material semincer stocat și condițiile de păstrare. Tinerii au adresat întrebări referitoare la termenul de depozitare a semințelor și diversitatea genotipurilor păstrate în Banca de gene.
Un deosebit interes le-a trezit cercetătoarele Laboratorului Genetica Moleculară dr. Cristina GRĂJDIERU și dr. Angela DEAGHILEVA. Aici elevii au făcut cunoștință cu obiectivele și metodele de cercetare, inclusiv procedeul de separare a macromoleculelor în gel de agaroză, utilizarea amplificatorului PCR, care permit identificarea genelor implicate în manifestarea caracterelor de interes la plante cultură cum ar fi productivitatea, rezistența la secetă sau/și la patogeni.
O introducere captivantă și atractivă în domeniul biotehnologiilor le-a fost organizată de dr. Liliana MĂRÎI și inginerul Alexandru BRÎNZAN din cadrul laboratorului Biotehnologii vegetale. Elevii s-au familiarizat cu direcțiile de cercetare axate pe reacțiile plantelor la stresul abiotic și extinderea variabilității genetice prin metode biotehnologice. Au fost abordate aspecte structurale și fiziologice esențiale ale plantelor, implicate în răspunsul la factori de stres, precum și importanța acestora în evaluarea adaptabilității și rezilienței plantelor. Participanții au avut ocazia să observe direct modul de investigare ale organelor, țesuturilor și celulelor vegetale prin tehnici microscopice variate, inclusiv microscopie optică, stereomicroscopie, precum și microscopie electronică prin transmisie (TEM) și scanare (SEM), dar și să ia cunoștință cu principiile de funcționare ale microscoparelor electronice. Demonstrațiile practice au evidențiat avantajele acestor metode în studiul detaliat al materialului biologic.
Cei pasionați de știință și tehnologie au participat la o vizită interactivă în cadrul Laboratorului Biochimia Plantelor, inclusiv Blocul Biotehnologic de cultivare a plantelor de interes economic, medicinale, rare și/sau pe cale de dispariție. Scopul activităților prezentate de șefa de laborator dr. Tatiana CĂLUGĂRU-SPĂTARU, a fost de a aduce cercetarea științifică mai aproape de tineri, demonstrând modul în care știința contribuie în viața de zi cu zi și la bunăstarea societății. Elevii au explorat metode moderne de lucru în laborator și au aflat cum sunt utilizate tehnologiile in vitro pentru multiplicarea plantelor valoroase – o soluție esențială pentru conservarea biodiversității și obținerea materialului săditor sănătos.
Cercetătorul științific superior, dr. Nicolai PLATOVSCHII a prezentat cercetări aplicative care urmăresc comportamentul plantelor în condiții de stres, cum ar fi lipsa de apă sau temperaturile ridicate. Elevii au putut vedea cum sunt crescute plantele de grâu în vase speciale, în condiții controlate, pentru a observa reacțiile acestora la diferite niveluri de irigare și temperatură. Cercetătorul le-a explicat cum se evaluează activitatea frunzelor și eficiența fotosintezei, precum și modul de stabilire a capacității de adaptare a plantelor la condițiile nefavorabile ale mediului.
Despre agenții cauzali ai bolilor grâului comun de toamnă și metodele de determinare a componenței lor le-a comunicat tânărul cercetător doctorandul Nicolae CRISTEA, ce face parte din echipa Laboratorului Genetica Aplicată. Elevilor li s-a pus la dispoziție cutii Petri și eprubete cu mostre de patogeni fungici, ce au fost crescute în condiții de laborator pe mediul solid PDA, după izolarea din plante cu simptome de necroze, brunificări sau aparent sănătoase.
Tinerii liceiști au rămas plăcut surprinși de componența numerică a tinerelor doctorande și cercetătoare din cadrul Laboratorului Fitofarmacie și Ecotoxicologie. Aici elevii au descoperit aspecte esențiale despre dăunătorii agricoli: Helicoverpa armigera (Hbn) și Agrotis segetum, prezentați cu multă pasiune de doctoranda Olesea NEMERENCO. Au aflat despre importanța acestor specii în agricultură, precum și despre metodele moderne de monitorizare. Elevii au asistat la o preparare anatomică, observând ouăle și spermatoforii femelelor, învățând cum aceste elemente oferă informații valoroase despre reproducerea și dinamica populațiilor de dăunători.
De asemenea doctoranda Corina GLIBICIUC le-a vorbit despre elaborarea metodelor de multiplicare a gazdelor de laborator cu scopul dezvoltării și lansării entomofagilor, în concepții moderne, ceea ce constituie una din verigile importante în lațurile trofice, care ar asigura obținerea produselor agro-alimentare ecologice. Au făcut cunoștință cu entomofagul Bracon hebetor, gazdele Galleria mellonella și Plodia interpunctella.
Pe elevi i-a captivat tema abordată de doctoranda Iuliana RUSU și cercetătoarea Maria ZAVATIN, din cadrul aceluiași laborator: monitorizarea densității populației speciei invazive Halyomorpha halys (cunoscută și sub denumirea de ploșnița marmorată brună) în condițiile agroclimatice ale Republicii Moldova. Prin utilizarea capcanelor feromonale, echipa de cercetare a realizat evaluări periodice ale prezenței și densității populațiilor acestui dăunător în diverse agrocenozei, identificând corelații directe între activitatea biologică a insectelor și factorii de mediu (temperatură, umiditate, fenologia plantelor gazdă). Participanții au manifestat un interes deosebit privind informațiile acumulate, adresând întrebări și solicitând unele explicații suplimentare la cele relatate și demonstrate.
Doctorul Lidia GAVRILIȚA a purtat o discuție importantă despre cercetările realizate timp de peste 49 ani, privind înmulțirea și aplicarea entomofagului Trichogramma în combaterea dăunătorilor la stadiul inițial de dezvoltare al acestora. Este cel mai răspândit entomofag din lume, care se aplică pe suprafețe de peste 46 milioane de hectare, reducând esențial numărul dăunătorilor.
Doctorul Alla GLADCAIA a venit cu o precizare despre faptul că creșterea în câmp a Chrysopidae și Hymenoptera entomofage (Megachilidae, Sphecidae, Pompilidae) a devenit cea mai rentabilă metodă de protecție a plantelor pe termen lung și face posibilă crearea unui ecosistem autosuficient, prin utilizarea stupilor Fabra ca un instrument eficient pentru atragerea acestor insecte benefice, contribuind la polenizarea și protecția biologică a plantelor în agrobiocenoze.
Un alt laborator care a trezit un interes deosebit elevilor este Laboratorul Entomologie și Biocenologie, prin prezentarea colecției entomologice de către dr. Elena IORDOSOPOL. Le-au fost demonstrate cutiile entomologice a diferitor grupe taxonice, care includ insecte fitofage dăunătoare și reglatorii lor naturali - prădătorii și paraziții. Totodată au fost prezentate mini-tehnologiile de obținere a plantelor gazdă, gazdelor fitofage pentru multiplicarea unor prădători, așa ca ploșnița antocoridă Amphyareus obscuriceps, speciile de arahnide-aranei din familia Salticide și a gândacului coccinelid Scimnus frontalis, care iernează în brâiele capcană.
Cercetătorul Sergiu ELISEEV, le-a frapat privirea cu vasta colecţie de insecte a IGFPP. Cu pasiune le-a povestit despre păianjenii și despre deosebirea lor de insecte, despre trombarul frasinului - Stereonychus fraxini, care este considerat un dăunător periculos pentru arboretele de frasin din Republica Moldova, iar la încheiere le-a trezit curiozitatea prin a le povesti despre cele mai reprezentative insecte din țara noastră.
Printre tinerii cercetători, doritori de a atrage alți tineri în domeniul științei și inovării se enumără și Arcadie FRON, cercetător științific stagiar. În cadrul vizitei organizate pentru elevi la IGFFP, cercetătorul a susținut o scurtă prezentare cu tematică entomologică. A desfășurat conceptul de capcane digitale pentru monitorizarea insectelor, explicând principiul de funcționare al acestora, inclusiv utilizarea culorilor atractante și a feromonilor pentru optimizarea capturii. A evidențiat rolul acestor tehnologii în cercetarea biodiversității și în protecția plantelor; a accentuat numărul de indivizi conservați în colecția entomologică a institutului, diversitatea taxonomică și importanța științifică a acestor specimene. În încheiere, a împărtășit curiozități despre insecte, menite să stimuleze interesul elevilor pentru știință și entomologie, subliniind adaptările biologice remarcabile ale acestor organisme.
Elevii au manifestat un interes remarcabil pentru știință și pentru domeniile de cercetare prezentate în cadrul turului demonstrativ desfășurat în incinta Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor al Universității de Stat din Moldova.
Această activitate a oferit elevilor o experiență educativă complexă, interactivă și inspirațională. Prin contactul direct cu cercetătorii și echipamentele moderne utilizate în cercetare, tinerii au avut oportunitatea să-și aprofundeze înțelegerea despre rolul științei în agricultură, mediu și societate, dezvoltându-și curiozitatea științifică și înclinația spre o posibilă carieră în cercetare și inovare.
