- 74 views
În zilele de 10-11 octombrie 2024, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din România (ASAS) a găzduit cea de-a XII-a Adunare Generală a Uniunii Academiilor Europene pentru Științe Aplicate Agriculturii, Alimentației și Naturii (UEAA), a Comitetului de directori în paralel și Simpozionul științific cu genericul „Noile tehnici de cercetare și progresul agricol“, eveniment de importanță majoră în viața comunității științifice în diferite domenii ale agriculturii, organizat și coordonat de academiile membre ale UEAA, comunitate științifică pentru agricultură, la care începând cu 2023 face parte și Academia de Științe Agricole și ale Mediului din Moldova.
Uniunea Academiilor Europene pentru Științe Aplicate Agriculturii, Alimentației și Naturii a fost înființată la Bologna, Italia, în 1999. Prima Adunare Generală (AG) a avut loc în octombrie 2000 la Florența, Italia la care a fost promulgat și statutul uniunii. Inițial au fost 14 academii europene membre, nu toate membre ale Uniunii Europene. Prima președinție a fost atribuită Academiei din Italia, calitatea de vicepreședinte fiind deținută de Academia din Franța. Următoarea AG a avut loc la Paris, Franța, în octombrie 2002 la care au avut loc discuții, privind organismele modificate genetic în cercetare și agitațiile în mass-media. Ulterior, conform statului UEAA, odată la doi ani se convoacă AG cu transmiterea prin rotație a funcțiilor de președinte și vicepreședinte academiilor agricole din alte țări.
Este pentru a doua dată când Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din România, îi revine misiunea de a organiza și desfășura un atare eveniment de anvergură. Primul având loc în 2006, care a întrunit reprezentanții comunității științifice din domeniile agriculturii la cea de-a IV-a Adunare Generală a UEAA. La timpul respectiv academicianul Cristian HERA în calitate de președinte, actualmente președinte de onoare al ASAS a preluat președinția, iar acad. Baiba RIVZA din Letonia, a îndeplinit funcția de vicepreședinte.
În luările de cuvânt la deschiderea celei de-a XII-a Adunării Generale, președintele ASAS, profesorul emerit Valeriu Tabără și academicianul Cristian HERA au îndemnat comunitatea științifică să consolideze eforturile în scopul depășirii provocărilor cauzate de schimbările climatice, concomitent cu menținerea echilibrului ecosistemelor naturale și fertilității solurilor ca bază pentru dezvoltarea agriculturii și bunăstării omenirii din toate timpurile. Un cuvânt de salut emoțional, la final de mandat în calitate de președinte a UEAA, cu mulțumiri pentru cele realizate și îndrumări către participanți la Adunarea Generală și întreaga comunitate științifică, a avut și profesoara universitară din Slovenia, Elena HORSCA, în perioada președinției căreia Republica Moldova a devenit parte componentă a acesteia.
Pentru următorii doi ani, prin rotație, președinția Uniunii Academiilor Europene pentru Științe Aplicate Agriculturii, Alimentației și Naturii va fi exercitată de ASAS din România, în calitate de președinte a fost ales profesorul universitar Ioan JELEV, iar vicepreședinte profesorul Nazim GRUDA din Albania.
La întrunirea academiilor europene din 10-11 octombrie 2024, la București au participat personalități marcante din mediul academic agricol european, precum și altor Academii de Științe cu preocupări în domeniul agriculturii. Cercetători științifici din diferite colțuri ale Bâțanului Continent au manifestat un interes deosebit, printre care aș vrea să menționez participarea cu prezenta fizică a savanților cu reputație internațională: M. Kerstin NIBLAEUS, Per ERIKSSON și Erik Willén din Suedia; Michel THIBIER și Michel DUCLOS Franța; Acad. Zenonas DABKEVICIUS, Lituania; Iaroslav GADZALO și Oleh STASIV, Ucraina, Nazim GRUDA, Albania, Evi ARACHOVITI din Marea Britanie; Violeta BOZHANOVA, Vyara STEFANOVA, Bulgaria; acd. Cristian HERA , Valeriu TABĂRĂ, Ioan JELEV, Aurel BADIU, Dumitru MILITARU, Marian BOGOESCU, Mihail COMAN, Nicole PETCULESCU, și Matilda CIUCĂ, România; Elena HORSKA, Slovacia; Acad. Baiba RIVZA, Letonia; Acad. Simone ORLADINI, Italia; Acad. Ervin BALÁZS, Ungaria; Vilem PODRAZSKY, Cehia, Hojka KRAIGHER, Slovenia. La acest for de mare importantă pentru științele agricole din Europa, Universitatea de Stat din Moldova a fost reprezentată de Vasile BOTNARI, doctor habilitat în agricultură, cercetător științific principal la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor.
Tradiționalul, Simpozionul Științific ca parte componentă a Adunării Generale a UEAA a reprezentat un eveniment aspirat, cu directive bine determinate în cercetare pentru viitor. Dintre lucrările științifice prezentate, menționăm doar: „Editarea genomului are viitor în agricultura UE?” – autori: Catherine REGNAULT-ROGER, Alain TOPPAN et Michel THIBIER – Academia Franceză de Științe Agricole; „Învățăm din fiziologia găinilor pentru a îmbunătăți sustenabilitatea producției de ouă” – autor: Michel DUCLOS – INRAE Franța; „Variabilitatea morfologică și compoziția minerală a trei genotipuri de usturoi cultivate în regiunea Korça, Albania” – autori: Pirro ICKA, Robert DAMO – Universitatea „Fan S. Noli” Korça, Albania, Nazim GRUDA – Academia de Științe Albania; Peisajele diverse din punct de vedere genetic ce necesită un concept integrat pentru conservarea resurselor genetice între domenii” – autori: Hojka KRAIGHER, Danijela BOJKOVSKI, Gregor BOŽIČ, Andreja FERREIRA, Jelka Šuštar VOZLIČ, Marjana WESTERGREN – Institutul Forestier Sloven și Academia Slovenă de Științe și Artă; ”Digitalizarea agriculturii letone ca instrument pentru progresul agricol, sustenabilitate și competitivitate” – autori: Baiba RIVZA, profesor, doctorand Aleksandrs JAROSLAVCEVS, Academia Letonă de Științe Agricole și Silvice; „Îmbunătățirea rezultatelor de mediu și agronomice prin managementul nămolului/dejecțiilor: o perspectivă de politică engleză” – autori: Angela BYWATER – Universitatea din Southampton, Richard GUETERBOCK – Foodchains, Trevena, Stockbridge, Evi ARACHOVITI, Martha HAYES – Innovation for Agriculture, RASE Centre; ”Silvicultura durabilă în Suedia susținută de digitalizare – experiențe operaționale” – autor: Erik WILLEN – StoraEnso AB. Academia Regală Suedeză de Agricultură și Silvicultură; ”O mai bună valorificare a cătinii albe (Hippophae rhamnoides L.) și fructelor de afine (Vaccinium myrtillus L.) ca alimente funcționale” – autori: Nicole PETCULESCU – Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, Gabriela VLĂSCEANU – Bioterra Universitatea din București. Un interes deosebit, complimentat de înalte aprecieri, expuse de experți în cadrul discuțiilor, a prezentat raportul doamnei academician Maria DUCA – Universitatea de Stat din Moldova cu titlul „Tehnici moderne de cercetare și control al Orobanche cumana Wallr. la floarea soarelui”, expus în regim on-line.
Lucrările prezentate la simpozionul științific sunt de o importantă deosebită în determinarea vectorilor de dezvoltare a agriculturii și cercetărilor științifice în Republica Moldova în deosebi, în perioada nemijlocit următoare. Deoarece, ca urmare a politicilor nechibzuite a guvernărilor preocupate de optimizarea instituțiilor de cercetare în ultimele decenii, sistemul de asistență științifică în agricultură a devenit insuficient de funcțional și nu este în stare să facă față provocărilor și necesităților de adaptare a tehnologiilor de cultivare a plantelor în contextul schimbărilor climatice.
Programul a inclus și o vizită captivantă la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură din Pitești - Mărăcineni, reprezentată de directorul institutului Mihail COMAN, una dintre cele peste 60 de unități reprezentative de cercetare și dezvoltare din rețeaua unităților de cercetare a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din România.