- 154 views
La 13 decembrie 2023 Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor (IGFPP) al USM, în parteneriat cu Asociația Obștească “Grădina Moldovei” a organizat Masa rotundă „Resurse genetice vegetale – dialog dintre cercetători și mediul asociativ”, ediția 1. Sala de ședințe a IGFPP a găzduit 25 antreprenori, fermieri, agricultori, bibliotecari de semințe din centrul, sudul și nordul republicii, inclusiv Chișinău, Cahul, Cimișlia, Ialoveni, Ungheni, Căușeni, Slobozia, Drochia, precum și 30 cercetători științifici care sunt preocupați de problema strategică - Resursele Genetice Vegetale.
Evenimentul a fost organizat la inițiativa dnei Ana Coutinho, director executiv al A.O. “Grădina Moldovei”, care a prezentat realizările bibliotecarilor de semințe, inclusiv un Ghid practic pentru multiplicarea semințelor pentru țăranii și grădinarii amatori interesați de etapele esențiale în procesul de păstrare a semințelor pentru principalele legume din grădină.
Din partea IGFPP evenimentul a fost coordonat de doctorul Anatolie Ganea, șeful laboratorului Resurse Genetice Vegetale, structura care gestionează actualmente Banca de Gene. În contextul evenimentului s-au evidențiat resursele genetice vegetale pentru alimentație și agricultură ca parte componentă a agrobiodiversității vegetale, care reprezintă un element strategic al securității alimentare a oricărui stat din lume, inclusiv Republica Moldova, care prin Legea Parlamentului R. Moldova nr. 94 din 14.05.2015 a aderat la Tratatul internațional privind resursele genetice vegetale pentru alimentație și agricultură, adoptat la Roma la 03.11.2001.
Vom menționa că, în scopul conservării fondului genetic autohton al plantelor de cultură, mobilizării eficiente a resurselor genetice mondiale în economia națională, asigurării securității alimentare, prin Hotărârea Guvernului nr.1203 din 14.12.1998 a fost creat Centrul de Resurse Genetice Vegetale din Moldova, ca instituție republicană de cercetare, informare și coordonare pentru crearea Băncii de Gene a Republicii Moldova. Ulterior această structură a fost reorganizată (prin fuziune) în Institutul de Genetică și Fiziologie a Plantelor (Hotărârea Guvernului R. Moldova nr.1326 din 14.12.2005).
În raportul său întitulat Resurse genetice vegetale – dialog dintre cercetători și mediul asociativ, doctorul A. Ganea a informat despre menirea băncilor de gene din lume și distribuția lor geografică; sarcinile principale ale Băncii de Gene a Republicii Moldova, precum și direcțiile de activitate care includ compartimentele:
- Inventarierea in situ și colectarea resurselor genetice vegetale pentru alimentație și agricultură;
- Caracterizarea și evaluarea ex situ a resurselor genetice vegetale în câmp, seră, laborator;
- Studierea problemelor îmbătrânirii semințelor și conservarea ex situ a resurselor genetice vegetale;
- Documentarea resurselor genetice vegetale - sistemul informațional ReGen;
- Utilizarea resurselor genetice vegetale.
Un interes deosebit a prezentat proiectul programului national al Republicii Moldova privind conservarea și utilizarea durabilă a resurselor genetice vegetale pentru alimentație și agricultură pentru anii 2019-2023, care a fost elaborat și aprobat de FAO, dar cu părere de rău nu a fost promulgat de structurile responsabile naționale. Programul menționat reprezintă un document de o valoare incontestabilă și importanță pentru păstrarea genofondului autohton de culturi agricole și a rudelor lor sălbatice. Este binevenită și multașteptată acceptarea și implementarea programului național care a fost actualizat și ajustat pentru anii 2023-2027, în contextual semnării unui sir de acte internaționale ce ar avea un efect benefic pentru conservarea biodiversității și ar oferi noi soluții în managementul resurselor genetice și oportunități pentru micii fermieri.
Dr. Gabriela Romanciuc a prezentat raportul ReGen - Bază națională de date si informații despre semințe, reiterând că, conservarea biodiversității agricole în băncile de gene precum și promovarea utilizării ei durabile sunt fundamentale în abordarea provocărilor legate de schimbările climatice, adaptarea culturilor agricole la efectele acestora, sporirea productivității lor etc., pentru a asigura securitatea alimentară la nivel mondial. Pentru a atinge aceste obiective, disponibilitatea unor date relevante, veridice, complete şi ușor accesibile privind accesiunile (mostrele) conservate ex situ este o condiție prealabilă pentru a facilita accesul și utilizarea germoplasmei vegetale.
În vederea realizării acestui deziderat băncile de gene păstrează datele privind colecțiile de germoplasmă vegetală pe care le dețin, de cele mai dese ori, în formă computerizată, dezvoltând astfel sisteme proprii de documentare.
Sistemul informațional ReGen este un sistem flexibil și dinamic ce permite adaptarea facilă la diverse solicitări a utilizatorilor de germoplasmă vegetală ca amelioratori, fermieri, cercetători etc. Rolul de bază a ReGen este de a păstra informația privind conservarea agrobiodiversității vegetale la nivel național, oferind posibilitatea de a introduce datele, stocarea acestora, prelucrarea lor și extragerea informației sub diverse forme. Aplicabilitatea sistemului ReGen la nivel internațional rezidă în exportarea datelor de pașaport a mostrelor în Catalogul European EURISCO (6015 mostre); WIEWS (6418 mostre) și NISM (6015 mostre).
Dna doctor Romanciuc G. a împărtășit participanților experiența obținută în urma participării în calitate de reprezentant al Republicii Moldova la Sesiunea a 10-a a Organismului Director al Tratatului Internațional privind Resursele Genetice Vegetale pentru Agricultură și Alimentație (ITPGRFA) a ONU, care s-a desfășurat la sediul FAO din Roma, Italia, cu genericul „De la semințe la soluții inovatoare, protejăm viitorului nostru: contribuția la implementarea Cadrului Global de Biodiversitate pentru sisteme alimentare durabile”.
Atelierul practic organizat în cadrul evenimentului a inclus vizita laboratoarelor, în scopul familiarizării cu infrastructura de cercetare ”Echipament pentru conservarea ex situ a colecțiilor active de resurse genetice vegetale” care are ca obiectiv conservarea (păstrarea) fondului genetic național al plantelor de cultură sub formă de semințe pe un termen mediu de 10-20 de ani (în funcție de specia păstrată). Totodată oaspeții au cunoscut și alte activități conexe, inclusiv etapele de pregătire a semințelor destinate depozitării.
La finele evenimentului participanții au realizat un schimb de semințe, informații despre materialul predat/obținut, contacte și au exprimat convingerea că întrunirea reprezintă o oportunitate de stabilire a relațiilor de colaborare în scopul păstrării resurselor genetice vegetale de origine autohtonă, noilor idei și aplicare la proiecte de succes.
Exprimăm recunoștință cercetătorilor implicați în organizarea evenimentului, prin diseminarea rezultatelor obținute în cadrul activității de cercetare inclusiv a proiectelor Programului de stat: 20.80009.5107.11; 20.80009.5107.03; 20.80009.5107.07; 20.80009.7007.04.
