- 146 views
„Știința agricolă este a doua știință a lumii care va menține viața în lume... Agricultura este cea
care trebuie să furnizeze șansa de viață pe planetă” ,
Valeriu TABĂRĂ,
Președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice ,,Gheorghe Ionescu-Șișești’’,
profesor emerit
La 11 iulie 2023, un grup de savanți din domeniul științelor agricole din Republica Moldova și România au efectuat o vizită de lucru în teren la unele întreprinderii agricole, cultivatoare de cereale. Sesiunea de lucru a fost convocată la inițiativa Academiei de Științe Agricole și ale Mediului din Moldova, președinte, dr.hab. Vasile Botnari, cercetător științific principal la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor al USM, conducătorul proiectului ,,Valorificarea eficientă a resurselor genetice vegetale și biotehnologiilor avansate în scopul sporirii adaptabilității plantelor de cultură în contextul schimbărilor climatice” în cadrul Programelor de Stat. Pentru aprecierea potențialului biologic și tehnologic în condiții extremale de climă, vizita în teren a avut loc în deplina desfășurare a campaniei de recoltare a culturilor păioase în Republica Moldova, care, potrivit specialiștilor, anul acesta a demarat cu 10-12 zile mai devreme în comparație cu termenii obișnuiți.
Întrunirea a fost cu atât mai motivantă, cu cât în aceste zile, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice ,,Gheorghe Ionescu-Șișești’’, prof. emerit, dr. ing. Valeriu Tabără, însoțit de vicepreședinții, prof. univ. dr. Ioan Jelev și dr. ing. Aurel-Florentin Badiu, s-au aflat într-o vizită de lucru în Republica Moldova. Din componența echipei de savanți din Republica Moldova au făcut parte: acad. Teodor Furdui, de la Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie al USM, Mihai Rapcea, doctor habilitat în științe agricole, profesor cercetător, director adjunct al IȘP de Horticultură și Tehnologii Alimentare, Constantin Dadu, doctor habilitat în științe agricole, profesor cercetător de la același institut, doctorii în științe agricole Mihail Machidon, președinte al Comisiei de Stat pentru Testarea și Omologarea Soiurilor de Plante și Vasile Pojoga, director pentru știință al aceleiași instituții.
Savanții au avut o întâlnire cu Ion Pânzaru, primarul satului Rădoaia, la care au participat și vicepreședintele Consiliului Raional și specialiști ai Direcției Agricole a raionului Sângerei, Participanții la întrunire au vizitat câmpurile cu culturi cerealiere, porumb și floarea soarelui din gospodăria agricolă Rădoianca-Prim, raionul Sângerei, a cărui conducător este Oleg Pânzaru.
Oamenii de știință au evaluat starea culturilor agricole din gospodăria în cauză, cu care dr. hab. Vasile Botnari colaborează mai mulți ani, inclusiv și pe parcursul celor 9 ani, fiind în funcție de director al IGFPP. În actualele condiții climatice și de producere cu mari dificultăți financiare, la început de an dumnealui a programat obținerea unor recolte medii de cel puțin 5 t/ha pentru culturile cerealiere si 2,5 – 3,0 t/ha semințe de floarea soarelui, culturi amplasate în gospodăria dată pe suprafețe de cca 700 ha fiecare, dintre care o parte sunt de o bonitate scăzută. La cultura porumbului pentru acest an este planificată o producție de 10 t/ha. Despre rezultatele notabile ale acestei fructuoase colaborări între știință și sectorul real al economiei care vizează implicarea savantului Vasile Botnari în implementarea unor inovații și particularități tehnologice de fondare și întreținere a culturilor agricole, în contextul schimbărilor climatice, comunitatea științifică și societatea au fost informate și în alte materiale de promovare a științei.
În partea a doua a întrunirii participanții au vizitat combinatul de sere pentru producerea legumelor în spații protejate din satul Marinești al aceluiași raion, unde, dat fiind faptul prețurilor exagerate la resursele energetice, în acest an specialiștii au ales o strategie inovațională de producere a tomatelor cu utilizarea la maximum a resurselor naturale în detrimentul celor tradiționale. Președintele ASAS, Valeriu Tabără a apreciat înalt cele văzute, exprimând convingerea că tehnologiile aplicate corespund celui mai înalt nivel mondial.
Totodată, specialiștii cu notorietate din domeniul agriculturii au analizat posibilități de preluare și implementare în Republica Moldova a unor soiuri obținute în instituțiile de cercetare din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice ,,Gheorghe Ionescu-Șișești’’, create în condiții pedoclimatice similare celor din zona geografică a Moldovei, or, după cum s-a exprimat președintele ASAS, prof. Valeriu Tabără, Moldova trebuie să dispună de propriile surse de germoplasmă pentru crearea de noi soiuri și hibrizi cu adaptabilitate sporită la schimbările climatice și cerințele pieței, ținând cont de tendințele globalizării și concurenței economice. „Domeniul agriculturii este fundamentul nu pentru momentul actual, este fundamentul pentru viitor. Agricultura este cea care trebuie să furnizeze șansa de viață pe planetă și nu e vorba de o anumită țară. Eu văd un progres excelent și existența unui potențial tehnologic înalt, care asigură realizarea particularităților biologice ale soiurilor înalt productive în condiții extremale a factorilor de climă și obținerea unor producții competitive. Sigur, știința are un rol prioritar în rezolvarea problemelor economice și sociale îndeosebi în mediul rural. Asta înseamnă ca Guvernul trebuie să revadă finanțarea instituțiilor cu profil agrar în așa fel, încât să contribuie nemijlocit la rezultatele de performanță la cerințele timpului”, a subliniat președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice ,,Gheorghe Ionescu-Șișești’’, prof. emerit, dr. ing.Valeriu Tabără, deținător a două mandate de ministru al Agriculturii din România, reiterând că Moldova trebuie să-și creeze sursele genetice și de asistență științifică pentru menținerea și dezvoltarea sectorului agrar.
„Moldova nu poate să rămână o țară importatoare de soiuri ne corespunzătoare condițiilor pedoclimatice locale, trebuie să aibă propriile ei soiuri adaptate la diverse condiții de producere. Noi, România, suntem deciși să ajutăm, să fim alături de colegii din Republica Moldova”, a mai spus președintele ASAS, Valeriu Tabără, venind cu o invitație pentru colegii moldoveni să realizeze o vizită la câmpurile experimentale ale Însutitului pentru Culturile de Câmp din Turda, de unde vor putea prelua surse genetice adaptate la condițiile similare Republicii Moldova pentru implementare pe scară largă în sectorul economic. Savantul a venit cu sublinierea faptului că pe agricultură sunt niște lucruri grozav făcute, vede existența unui potențial bun, deși atestă cu regret că partea științifică a sectorului a rămas cumva tratată undeva marginal. „Știința agricolă este a doua știință a lumii care poate va menține viața în lume”, a rezumat savantul român.
Aceeași preocupare a fost împărtășită și de dr. hab. Vasile Botnari care s-a arătat îngrijorat de faptul că pe fundalul progreselor implementării de noi soiuri, tehnicii agricole performante, perfecționarea sistemelor de protecție a plantelor, nivelul recoltelor pe solurile noastre bogate, rămâne comparativ mic, cu mari fluctuații atât la nivel de producător (fermier), precum și la nivel de ramură. Acest fenomen, remarcă specialistul, devine deosebit de pronunțat în ultimele două decenii, fapt ce indică influența schimbărilor climatice și importanța semnificativă a factorilor de climă în formarea recoltelor. „Situația se agravează și datorită faptului că la noi tradițional peste 2/3 din suprafețele destinate culturilor cerealiere erau asigurate cu semințe din import, preponderent de soiuri create în Institutul pentru Genetica și Ameliorarea Plantelor din Odessa, Institutul pentru Fiziologia și Genetica Plantelor din or. Kiev, Ucraina și Institutul pentru Culturile Cerealiere din Krasnodar, Rusia, și alte instituții de cercetare cu profil de ameliorare din aceste țări, care actualmente se află în stare de război”, a menționat președintele AȘAMM, Vasile Botnari, semnalând că în situația dată apar mai multe îndoieli și semne de întrebare față de calitatea categoriilor superioare de semințe importate pentru multiplicare și cultivare în Republica Moldova. „Tindem să avem o agricultură performantă, o agricultură de precizie”, a concluzionat omul de știință Vasile Botnari.
Profesor Mihail Rapcea, cercetător științific principal a menționat, că în contextul schimbărilor climatice globale este necesară schimbarea paradigmei privind politicile, tehnologiile, sortimentul soiurilor în sectorul viti-vinicol. „De atras o atenție deosebită la fondarea noilor plantații viticole factorilor edafici, orografici utilizării produselor secundare de la procesarea producției viti-vinicole ce va spori randamentul, productivitatea, calitatea și eficiența economică în sectorul viticol. Prioritate în dezvoltarea sectorului trebuie acordată vinurilor organice cu denumire de origine protejată, utilizarea pe scară largă a soiurilor locale de viță-de-vie destinate producerii vinurilor, sucurilor și strugurilor de masă, obținute în cadrul Institutului de Horticultură și Tehnologii Alimentare și Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor.
Academicianul Teodor Furdui și profesorii Mihail Rapcea și Constantin Dadu au adus mulțumiri oamenilor de știință din România pentru interesul și susținerea pe care o manifestă față de colegii moldoveni din Stânga Prutului vizavi de realizările, dar și problemele cu care se confruntă știința agricolă din Republica Moldova. Acad. Furdui a remarcat că având calitatea de prim-vice-președinte al AȘM, dar și coordonator al Secției științe agricole a vizitat nu o singură dată această gospodărie, astfel încât este justificat să dea o apreciere rezultatelor științifice elaborate și implementate de doctorul habilitat Vasile Botnari.
